Umblă prin credință

Mărturisirea

CONVERSAȚIA

Diferenţa dintre relaţia şi părtăşia noastră cu Dumnezeu

Pentru un creştin păcatul nu compromite relaţia sa cu Dumnezeu (noi rămânem în familia lui Dumnezeu chiar şi atunci când păcătuim), ci mai degrabă părtăşia cu El. Deci, cum să explici acest adevăr?

Mi s-a părut o idee bună ca discuţia la această temă să se bazeze pe metafora relaţiilor noastre în familia pământească, pentru că toată lumea ştie că păcatul nu te scoate în afara familiei tale, dar cu siguranţă acesta poate distruge armonia din familie. Deci, vezi Ioan 1:12, unde scrie că dacă am crezut, am devenit ‘‘copii’’ ai lui Dumnezeu.

Acum, bazându-te pe acestă temelie şi folosind metafora familiei, ai putea întreba: ‘‘Care este consecința păcatului în cadrul familiei tale pământeşti?’’ sau ‘‘Atunci când părinţii tăi au fost cu adevărat supăraţi pe tine, ce ai făcut tu?”

Oricum ai spune-o, este important să subliniezi faptul că păcatul lui nu modifică realitatea de a fi adoptat în familia lui Dumnezeu. Cu toate acestea, păcatul afectează părtăşia lui, la fel cum o face şi în sânul familiei.

Rezultatele părtăşiei întrerupte

Înainte de a trece imediat la remediul pentru părtăşia întreruptă (mărturisirea), aţi putea discuta despre unele consecințe. Psalmul 32, precum şi Psalmul 66:17-20 descriu unele consecințe ale păcatului. Psalmul 32 descrie lupta lui David cu sentimentul de vinovăţie (şi insomnia); Psalmul 66 subliniază efectul părtăşiei întrerupte asupra vieţii noastre de rugăciune. Citește cu atenție aceşti Psalmi şi vezi ce altceva ai putea scoate în evidenţă ca exemplu al consecinţelor păcatului nemărturisit.

Psalmii aceştia nu sunt exhaustivi cu privire la efectele absenţei părtăşiei cu Dumnezeu. De asemenea, pot fi prezente şi sentimente de teamă, împietrire a inimii, lipsă de încredere, dorinţă de a evita părtăşia etc. Ai putea vorbi și despre alte stări pe care le-ai simţit tu ori să îi întrebi, cum se simt el atunci când are un păcat nemărturisit.

Restabilirea părtăşiei

Revenind la metafora familiei, ce faci pentru a restabili părtăşia cu familia ta atunci când ai rănit pe cineva? Răspunsul este ‘‘Mărturiseşte’’. Recunoaşte ceea ce ai făcut greşit şi asumă-ţi responsabilitatea pentru acţiunile tale. (Ai putea să doreşti să împărtăşeşti tu sau să întrebi despre timpul când ei au făcut asta.) La fel restabilim şi părtăşia noastră cu Dumnezeu.

1 Ioan 1:5-10 este un pasaj care defineşte mărturisirea, deci ar fi bine să vă uitaţi prin el împreună.

‘‘Vestea, pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim, şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat. Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.”

Versetul 5

În primul rând, poți să întrebi ce simbolizează lumina în Scriptură (sfinţenia, descoperirea adevărului lui Dumnezeu etc.) Apoi întreabă: ‘‘Ce înseamnă să umbli în lumină?’’ Cele mai răspândite răspunsuri la această întrebare, la care trebuie să te aştepţi, sunt: ‘‘a fi bun’’, ‘‘a-L urma pe Isus’’. Răspunsul corect, cu toate acestea, nu este ‘‘a fi bun’’, ci ‘‘a trăi, fiind expus la cunoaşterea Dumnezeului sfânt’’ sau ‘‘a ieşi din umbră şi a aduce păcatul tău la lumină’’. Biblia foloseşte cuvântul ‘‘mărturisire’’ pentru a descrie acest statut.

Versetele 6-7, 8-9

O modalitate de a înţelege conceptele din versetele 6-7 într-un mod mai clar este de a citi, de asemenea, versetele 8-9 şi de a compara cele două pasaje. Împreună ele formează un paralelism. Un paralelism este o structură literară, în care o idee este exprimată în două moduri diferite. Este un instrument folosit pentru accentuare sau clarificare. Cartea Proverbe este plină de paralelisme. (Proverbe 16 este un text bun pentru exemplificare.) Deşi nu toate clauzele conțin o paralelă directă, corespunderea, la general, este vizibilă şi poate ajuta ucenicul tău să vadă că ‘‘umblarea în lumină’’ este un termen pe care Ioan îl utilizează în sens de ‘‘mărturisire’’.

Versetele 8-9

Cuvântul grecesc ‘‘mărturisire’’ înseamnă ‘‘a spune acelaşi lucru cuiva’’ sau ‘‘a fi de acord cu cineva’’. Aceasta scoate în evidență câteva aspecte interesante asupra a ceea ce implică mărturisirea:

  1. Suntem de acord cu Dumnezeu că am păcătuit - opusul autojustificării sau nerecunoaşterii faptului am greşit. Ai putea să aduci un exemplu sau să-l întrebi, dacă poate să-şi aducă aminte de momente în care şi-a justificat sau a negat păcatul lui.

  2. Suntem de acord cu aceea că jertfa lui Hristos a plătit deplin pentru păcatele noastre. Acest lucru vine în contrast cu a ne învinui pe noi înşine pentru ceea ce am făcut greşit. Trasează o linie de timp, marcând pe ea anul naşterii lui, anul în care şi-a pus încrederea în Hristos şi un fel de presupunere a datei când el/ea va muri (fii milostiv şi dă-le o viaţă lungă). Apoi, desenează o acoladă, care să unească toate cele trei date de pe axa timpului, ţintind spre o cruce, subliniind în mod clar că Isus a murit pentru toate păcatele lui trecute, prezente şi viitoare.

  3. Suntem de acord să ne întoarcem de la păcat la Dumnezeu. Aceasta şi este pocăinţa. Ioan, de asemenea, subliniază faptul că Dumnezeu este ‘‘credincios şi drept.’’ Aceste două concepte sunt importante. În mărturisire un loc aparte îl are credinţa. Avem încrederea că Dumnezeu, ca Tată, ne este credincios şi ne va ierta. Noi, de asemenea, avem încrederea că Dumnezeu este corect, că păcatul trebuie să fie tratat ca atare şi că Isus l-a soluţionat pentru noi. Este foarte important pentru ca ucenicul tău să înțeleagă că dacă el se condamnă pe sine însuși pentru păcatele făcute, nu acţionează în credinţă şi, de fapt, Îl îndurerează în continuare pe Dumnezeu, prin neacceptarea iertării, oferite de Hristos.

CĂLĂTORIA SĂPTĂMÂNII

Există două învăţături cu privire la mărturisire, care sunt în stare să schimbe viaţa urmaşului lui Hristos. Prima este să se înţeleagă că nu relaţia lor cu Dumnezeu este pusă în pericol atunci când păcătuiesc, ci părtăşia lor cu El. Cea de a doua este înţelegerea mecanismului de bază al mărturisirii păcatului atunci când acesta apare.




URMĂTORII PAȘI

Aplicaţia practică pentru ucenicul tău este ca el să treacă prin aceşti paşi atunci când păcătuieşte pe parcursul săptămânii. Dar există şi o altă aplicaţie importantă. Asigură-te că el mărturiseşte păcatul imediat ce acesta are loc, fără să aştepte să regleze conturile cu Dumnezeu la sfârșit de zi.

© 2021 Cru