Iluzia „Divorțului Fericit”

Pe Instagram, un cuplu zâmbește larg, ridică paharele de șampanie și postează cu entuziasm: „Divorț fericit!”

Weekendul lor a început ca al oricărui alt cuplu căsătorit. Doar că, la final, au plecat acasă cu acte semnate și… vieți separate. Totul s-a petrecut în cadrul unui concept numit Divorțul Fericit. Ambii se cazează la un Divorce Hotel (Hotelul Divorțului) – un loc unde despărțirea devine o experiență de weekend, cu camere separate desigur, program bine stabilit și o promisiune seducătoare: „Știi cât costă, cât va dura și vei pleca încheind totul pe o notă pozitivă.”

Iar dacă spiritele se încing, unul dintre soți merge la masaj iar celălalt la golf. Fără judecată, fără scandal, fără lacrimi publice. Aproape că ai spune că e un vis – o versiune de lux a despărțirii.

Dar... e chiar un vis? Sau doar o anestezie elegantă a unei dureri mai profunde?

Ce se ascunde în spatele zâmbetului?

Sărbătorirea unui divorț fericit, oricât de amiabil ar fi, ridică o întrebare fundamentală: poate, în loc să sărbătorim un final fericit, sărbătorim de fapt o tragedie?

Cuplul spune că scopul lor era să rămână prieteni. Frumos. Dar dacă, în loc de o prietenie, acolo a murit ceva viu – un legământ, o legătură, o parte din ei înșiși? Ce se întâmplă cu copiii, care pierd nu doar o căsnicie, ci lumea lor întreagă? Statisticile arată că un divorț lasă urme adânci – uneori mai dureroase decât moartea unuia dintre părinți.

Este divorțul fericit, chiar și unul fără lacrimi și resentimente, cea mai vindecătoare opțiune? Sau este doar o iluzie frumos ambalată care ne permite să alinăm durerea reală a unei rupturi?

Totuși, cultura noastră a găsit o cale să transforme ruptura în spectacol. Meme-urile, postările și hashtag-urile ne șoptesc că fericirea personală e scopul final. Că dacă iubirea doare, înseamnă că nu e adevărată.

Mitul Iubirii ca Sentiment

De ce a devenit atât de populară ideea unei despărțiri ușoare? Autorul Paul Miller identifică un mit modern care stă la baza acestei mentalități:

„Iubirea este un sentiment. Dacă sentimentul a dispărut, iubirea a dispărut.”

El continuă:

Deoarece cultura noastră face din „a te simți fericit” scopul final, atunci când sentimentele noastre sunt negative și când experimentăm costul iubirii, credem că ceva a mers prost, că nu suntem sinceri cu noi înșine.

…Odată ce descoperim că cealaltă persoană este imperfectă, adesea fugim, crezând că totul este greșit. O căsnicie rea este una în care niciunul dintre soți nu face munca grea a iubirii. Dar de îndată ce unul dintre soți începe să iubească în mod credincios și perseverent, „fără de o strategie de abandonare”, căsnicia rea dispare.”

Înainte de căsătorie petreceam mult timp cu prietena mea. Desigur, aveam și momente de ceartă, dar mereu reușeam să ne împăcăm. Când am decis că vrem să ne căsătorim, am făcut o promisiune comună: indiferent de ce se va întâmpla, vom depune tot efortul pentru a ne păstra relația.

Acum, după mulți ani de căsnicie, mi-am amintit adesea de acea promisiune. Ea ne-a ajutat să lucrăm împreună pentru a ne menține căsnicia puternică și să nu privim divorțul ca o opțiune.

Poate și tu te afli acum la o răscruce. Poate simți că nu mai există altă soluție și te gândești dacă „Divorce Hotel” ar putea fi o ușurare. Dar dacă ar exista o altă cale — una care nu te frânge, ci te vindecă?

În loc să planifici o evadare din căsnicie, poți planifica o strategie pentru a o salva.

Te încurajez să cauți toate opțiunile pentru a o păstra. Rănile adânci se vindecă greu, dar întotdeauna există loc pentru iertare. Caută ajutor — poate la un prieten cu experiență, un păstor, un lider spiritual sau un consilier.